Legendele sau basmele romanilor

Folcloristica si critica literara au stabilit de mult ca Ispirescu este autorul celei mai ample si valoroase colectii de basme romanesti Legende sau basmele romanilor, adunate din gura poporului de Ispirescu, culegator-tipograf [...],"e;sirag de pietre scumpe din averea nationala"e; (V Alecsandri),"e; intaia mare colectie de basme din Muntenia"e; ce detine "e;locul intai in folcloristica romaneasca"e; (Ov. Barlea). Ispirescu a cules 70 de basme reprezentand 57 de tipuri. Prin colectia sa de basme, cele mai multe fantastice, epica folclorica bucuresteana intra in circulatie scrisa, adaugandu-se liricii folclorice bucurestene cultivate de Anton Pann si ulterior de G. Dem. Teordorescu. Pentru colectia amintita Ispirescu a fost elogiat de V Alecsandri, I. Ghica, N. Filimon, A. I. Odobescu, M. Eminescu, C. A. Rosetti, I. lonescu de la Brad, B. E Hasdeu, B. Delavrancea, dintre romani, iar dintre straini de Jules Brun, Emil Picot, Kr. Nyrop. Colectia sa a intrecut in popularitate pe oricare alta similara, iar numele i-a fost pus adeseori alaturi de acelea ale lui I. Creanga si Anton Pann ("e;acele trei astre stralucite de barbati care si-au capatat merite nemuritoare pentru cultivarea adevaratei limbi a poporului roman"e;, scria J. U. Jarnik), iar dintre straini, de acelea ale lui Charles Perrault, fratilor Grimm, Vuk Karadzic si Afanasiev. [...] Cele mai multe - dintre care se disting prin originalitatea simbolurilor si expresia elevata Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur, Balaurul cel cu sapte capete, Fiul vanatorului s. a. - sunt culese de la povestitori din Bucuresti, in genere informatori de conditie modesta - mici meseriasi, muncitori, soldati -, fapt care atesta originea folclorica a basmelor, numai cateva fiind povestite de studenti, farmacisti, ofiteri.